Viata
Ce esti tu cea care te nasti din vant?
Si poposesti o vreme ca un dulce cant.
Tresari cand vin peste tine poveri,
Reversi asupra lumii atatea incercari.
De unde vi asa pripita?
Si incotro te-'ndrepti ca vlaguita,
De fapte, lipsuri si amar?
Te-'ndrepti spre-al dragostei altar?
Tu nu intrebi nimic in drumul tau,
Tu doar existi ,existi din nou,
Ca dar nepretuit si nepereche,
Ce l-am primit dintr-o poveste veche.
Ai parasit atatea trupuri ce te-au adorat.
Prin jertfa lor o carte ei ti-au inchinat.
Iubind etern ei au plecat din asta lume,
Vrand sa te regaseasca-'n alta fara nume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu